Un pic de teorie de la Igor
Introducere în antropologia structurală
Robert DELIEGE, diplomat al Universitătii din Oxford, profesor de etnologie al Universitătii din Louvain si profesor asociat al Universitătii din Lille 3, membru al Academiei Regale din Belgiasi autor a numeroase lucrări stiintifice, semnează, printre altele, următoarele studii: Les Intouchables en Inde (Imago, 1995), Gandhi (PUF, 1999), Anthropologie de la parenté (Armand Colin, 1996; ed. a II-a, 2006), Le Systeme des castes (PUF, 1993), Une histoire de l’anthropologie. Écoles, auteurs, théories (Seuil, 2006; trad. în română: O istorie a antropologiei. scoli, autori, teorii, Cartier, 2007).
Traducătorul, Ioan T. BITA, a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universită.ii „Babe.-Bolyai” din Cluj-Napoca, sec.ia Limbi Moderne Aplicate (franceză-rusă). Traduceri: Serge Bernsteinsi Pierre Milza, Istoria Europei, vol. I, Institutul European, 1996; Robert Deliege, O istorie a antropologiei, Cartier, 2007; Olivier Forcadesi Sébastien Laurent, Serviciile secrete. Puterea si informa.ia secretă în lumea modernă, Cartier, 2007. Autor (în colaborare cu Sorina Dănăilă) al volumului Traduire, c’est trahir,stiinta, 2004 (ed. a II-a, Polirom, 2006).
Robert DELIEGE, diplomat al Universitătii din Oxford, profesor de etnologie al Universitătii din Louvain si profesor asociat al Universitătii din Lille 3, membru al Academiei Regale din Belgiasi autor a numeroase lucrări stiintifice, semnează, printre altele, următoarele studii: Les Intouchables en Inde (Imago, 1995), Gandhi (PUF, 1999), Anthropologie de la parenté (Armand Colin, 1996; ed. a II-a, 2006), Le Systeme des castes (PUF, 1993), Une histoire de l’anthropologie. Écoles, auteurs, théories (Seuil, 2006; trad. în română: O istorie a antropologiei. scoli, autori, teorii, Cartier, 2007).
Traducătorul, Ioan T. BITA, a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universită.ii „Babe.-Bolyai” din Cluj-Napoca, sec.ia Limbi Moderne Aplicate (franceză-rusă). Traduceri: Serge Bernsteinsi Pierre Milza, Istoria Europei, vol. I, Institutul European, 1996; Robert Deliege, O istorie a antropologiei, Cartier, 2007; Olivier Forcadesi Sébastien Laurent, Serviciile secrete. Puterea si informa.ia secretă în lumea modernă, Cartier, 2007. Autor (în colaborare cu Sorina Dănăilă) al volumului Traduire, c’est trahir,stiinta, 2004 (ed. a II-a, Polirom, 2006).
Robert DELIEGE
Introducere în
antropologia
structurală
Lévi-Strauss astăzi
Introducere în
antropologia
structurală
Lévi-Strauss astăzi
istoric
Puterea cuvintelor
Plecând de la studiul unui cercetător american, Lévi-Strauss studiază mecanismele sociologicesi psihologice pe care se bazează cazurile de moarte prin blestem sau vrajă: un individ, con.tient că este obiectul unui blestem, este profund convins, de tradiţia grupului din care face parte, că este condamnat. Prin urmare, comunitatea se retrage, se îndepărtează de blestemat, se poartă cu el casi cu un mort. Moartea devine pentru acesta destinul său ineluctabil. „Rupt de legăturile sale de familie, exclus din societate, integritatea sa fizică nu rezistă disoluţiei personalităţii sale.” După Lévi-Strauss, ostracizarea socială este cea care explică moartea.
Formula indigenă „vrajă›moarte” devine, la Lévi-Strauss, „vrajă›excludere din societate›moarte”. Avantajul noii formule este acela de a minimaliza efectul oricărui element supranatural. Într-o perspectivă durkheimiană, este natural să mori fiind ostracizat, iar explicaţia devine, din punct de vedere sociologic, acceptabilă. Totu.i, ne întrebăm ce am câ.tigat cu aceasta. Credinţa magică s-a metamorfozat într-o credinţă sociologică, căci nimic nu vine să ne explice cum anume ostracizarea duce la moarte, doar poate un fel de credinţă în puterile absolute ale somatizării”, adică ale transformării unei idei într-o problemă fizică.
....
Un exemplu
Originea focului
Putem ilustra aceste câteva principii printr-un exemplu. Anumite mituri amerindiene povestesc originea focului din bucătărie. Este vorba aici de un erou, care caută păsărisi care este blocat în vârful unui copac sau al unui pinten stâncos, în urma unei dispute avute cu al său cumnat. Este eliberat de un jaguarsi, după mai multe peripeţii, aduce părinţilor săi focul peste care era stăpân jaguarul. Jaguarul este, de altfel, căsătorit cu o femeiesi se adevere.te a fi aliatul oamenilor.
Un alt grup de mituri poveste.te originea cărnii. Este vorba, de data aceasta, de eroi supraumani, aflaţi în conflict cu oamenii cu care sunt aliaţi prin căsătorie. Oamenii refuză să le dea hrana la care ace.tia au dreptul în calitatea lor de donatori de femei. Pentru a-i pedepsi, eroii îi transformă în porci-sălbatici.
Analiza va consta în a reduce mitul la sisteme care se opun. În primul grup de mituri, de exemplu, se pot deta.a două relaţii caracteristice: 1.eroul uman /jaguarulsi 2.animalul binevoitor/omul. În al doilea grup, aceste relaţii devin: 1.eroul suprauman/omulsi 2.omul răuvoitor/animalul. Omul este când erou, când victimă. Binevoitorul devine răuvoitor.si a.a mai departe, putem continua să descoperim sisteme care se opun, în registrul culinar, cosmologic, sociologic...
Elementele nu sunt concepute în ele însele, ci ca termeni ai unei opoziţii: astfel, puţin ne pasă dacă, în funcţie de versiuni, eroul este cocoţat într-un copac ori pe vârful vreunui vârf de munte; ceea ce contează este, bineînţeles, să fie în poziţie înaltăsi, deci, ca ceea ce e sus să se opună la ceea ce e jos. În registrul culinar, există o opoziţie între carnea crudăsi cea gătită, apariţia focului permiţând trecerea de la o stare la alta. În registrul cosmologic, există o opoziţie între o conjunctură totală a Soareluisi a Pământului (care ar genera o lume arsă)si o disjuncţie totală (care ar genera o lume putredă).
Continuând analiza, putem astfel ajunge la o schemă comună: sub forme diverse, miturile studiate vorbesc despre instaurareasi semnificaţia culturii mediatoare între natură (infra-omenească)si sacru (supra-omenească). Altfel spus, aceste mituri ajung să rezolve o problemă, ba chiar o contradicţie fundamentală. Prin intermediul lor, omul se descoperă el însu.i mediator, înrădăcinat parcă în natură, darsi capabil să instaureze o ordine dominată de reguli, o ordine care nu este cea a naturii. În mit, omul se face „fiinţă culturală”.
De la o ordine la alta
Mitul este sistematic decupat în segmente pe care Lévi-Strauss le va numi „miteme” (cu referinţă la „fonemele” din limbă). Aceste segmente sunt purtătoare ale unei semnifica ţii diferite de sensul lor primar. Ele trebuie reduse la opoziţii (înalt/jos, crud/gătit, uman/animal etc.). Ordinea imediată a povestirii nu trebuie respectată, în schimb, regrupăm elementele după „planuri” sau după „ordine”: sociologic (căsătorie, clan...), tehno-culinar, cosmologic etc. În cazul de faţă, vom căuta un sens comun acestor diferite sisteme aflate în opoziţie.
Puterea cuvintelor
Plecând de la studiul unui cercetător american, Lévi-Strauss studiază mecanismele sociologicesi psihologice pe care se bazează cazurile de moarte prin blestem sau vrajă: un individ, con.tient că este obiectul unui blestem, este profund convins, de tradiţia grupului din care face parte, că este condamnat. Prin urmare, comunitatea se retrage, se îndepărtează de blestemat, se poartă cu el casi cu un mort. Moartea devine pentru acesta destinul său ineluctabil. „Rupt de legăturile sale de familie, exclus din societate, integritatea sa fizică nu rezistă disoluţiei personalităţii sale.” După Lévi-Strauss, ostracizarea socială este cea care explică moartea.
Formula indigenă „vrajă›moarte” devine, la Lévi-Strauss, „vrajă›excludere din societate›moarte”. Avantajul noii formule este acela de a minimaliza efectul oricărui element supranatural. Într-o perspectivă durkheimiană, este natural să mori fiind ostracizat, iar explicaţia devine, din punct de vedere sociologic, acceptabilă. Totu.i, ne întrebăm ce am câ.tigat cu aceasta. Credinţa magică s-a metamorfozat într-o credinţă sociologică, căci nimic nu vine să ne explice cum anume ostracizarea duce la moarte, doar poate un fel de credinţă în puterile absolute ale somatizării”, adică ale transformării unei idei într-o problemă fizică.
....
Un exemplu
Originea focului
Putem ilustra aceste câteva principii printr-un exemplu. Anumite mituri amerindiene povestesc originea focului din bucătărie. Este vorba aici de un erou, care caută păsărisi care este blocat în vârful unui copac sau al unui pinten stâncos, în urma unei dispute avute cu al său cumnat. Este eliberat de un jaguarsi, după mai multe peripeţii, aduce părinţilor săi focul peste care era stăpân jaguarul. Jaguarul este, de altfel, căsătorit cu o femeiesi se adevere.te a fi aliatul oamenilor.
Un alt grup de mituri poveste.te originea cărnii. Este vorba, de data aceasta, de eroi supraumani, aflaţi în conflict cu oamenii cu care sunt aliaţi prin căsătorie. Oamenii refuză să le dea hrana la care ace.tia au dreptul în calitatea lor de donatori de femei. Pentru a-i pedepsi, eroii îi transformă în porci-sălbatici.
Analiza va consta în a reduce mitul la sisteme care se opun. În primul grup de mituri, de exemplu, se pot deta.a două relaţii caracteristice: 1.eroul uman /jaguarulsi 2.animalul binevoitor/omul. În al doilea grup, aceste relaţii devin: 1.eroul suprauman/omulsi 2.omul răuvoitor/animalul. Omul este când erou, când victimă. Binevoitorul devine răuvoitor.si a.a mai departe, putem continua să descoperim sisteme care se opun, în registrul culinar, cosmologic, sociologic...
Elementele nu sunt concepute în ele însele, ci ca termeni ai unei opoziţii: astfel, puţin ne pasă dacă, în funcţie de versiuni, eroul este cocoţat într-un copac ori pe vârful vreunui vârf de munte; ceea ce contează este, bineînţeles, să fie în poziţie înaltăsi, deci, ca ceea ce e sus să se opună la ceea ce e jos. În registrul culinar, există o opoziţie între carnea crudăsi cea gătită, apariţia focului permiţând trecerea de la o stare la alta. În registrul cosmologic, există o opoziţie între o conjunctură totală a Soareluisi a Pământului (care ar genera o lume arsă)si o disjuncţie totală (care ar genera o lume putredă).
Continuând analiza, putem astfel ajunge la o schemă comună: sub forme diverse, miturile studiate vorbesc despre instaurareasi semnificaţia culturii mediatoare între natură (infra-omenească)si sacru (supra-omenească). Altfel spus, aceste mituri ajung să rezolve o problemă, ba chiar o contradicţie fundamentală. Prin intermediul lor, omul se descoperă el însu.i mediator, înrădăcinat parcă în natură, darsi capabil să instaureze o ordine dominată de reguli, o ordine care nu este cea a naturii. În mit, omul se face „fiinţă culturală”.
De la o ordine la alta
Mitul este sistematic decupat în segmente pe care Lévi-Strauss le va numi „miteme” (cu referinţă la „fonemele” din limbă). Aceste segmente sunt purtătoare ale unei semnifica ţii diferite de sensul lor primar. Ele trebuie reduse la opoziţii (înalt/jos, crud/gătit, uman/animal etc.). Ordinea imediată a povestirii nu trebuie respectată, în schimb, regrupăm elementele după „planuri” sau după „ordine”: sociologic (căsătorie, clan...), tehno-culinar, cosmologic etc. În cazul de faţă, vom căuta un sens comun acestor diferite sisteme aflate în opoziţie.
Traducere din franceză de Ioan T. BITAEditura Cartier, SRL, str. Bucuresti, nr. 68, Chi.inău, MD2012.Tel./fax: 24 05 87, tel.: 24 01 95. E-mail: cartier@cartier.mdEditura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr.24, sectorul 2, Bucure.ti.Tel/fax: 210 80 51. E-mail: codexcartier@gmail.comwww.cartier.md
1 comment:
Salut. Imi place foarte mult cum scrii. Ai fi interesat sa facem un link exchange?
Id mess/mail: andrei_the_wise@yahoo.com
blog: www.varby.ro
Daca esti de acord astept un raspuns pe mail.
Daca nu te intereseaza imi cer scuze ca te-am deranjat.
Sa avem bafta la trafic!
Post a Comment