Editorial CUVANTUL nr 10 Ierarhii şi reformulări: pentru dialog
Revista "Cuvantul" nu mai este la inceput. Fascinatia debutului continuu, cu fiecare noua etapa, este deja o zona paradiziaca de care, deopotriva, ziaristii si cititorii pot acum numai sa isi aduca aminte.
De la infiintarea sa, in 1995, revista „Cuvantul“ si-a asumat un rol special: o ierarhizare a valorilor în contextul unei adevarate avalanse de productii culturale. „E timpul sa ne asumam iesirea din confuzie“, scria, in acel moment Radu G. Teposu, directorul fondator al revistei. Dupa 11 ani in care revista a parcurs etape distincte, in care ierarhiile au cunoscut rasturnari si reveniri spectaculoase, revista „Cuvântul“ se afla in fata unei etape de reformulari necesare.
Cele doua directii care au fost reunite sub sigla revistei „Cuvantul“, Cultura si Atitudine, sunt axele de referinta in functie de care plasam lansarea numarului din luna octombrie. Cu greu am putea disocia cele doua concepte si se pot confunda numai printr-o fortare gen „rezistenta prin cultura“. Iar vitalitatea contextului cultural din ultimii ani a fost marcata de evolutii care, nu de putine ori, au contrariat publicul.
Miza „Cuvantului“ in forma pe care o propunem astazi cititorilor este dialogul intre identitatile culturale contemporane. Spectacolul constituirii si afirmarii continue a identitatii nu are nimic in comun cu dezbaterile nationalismului ratacit prin istorie. „Cuvantul“, ca revista lunara, isi asuma rolul de trecere de la actualitate la sensuri relevante, de la efervescenta evenimentelor locale la formularea dinamica a contextului international.
La jumatatea acestei luni, Tahar Ben Jelloun, unul dintre cei mai cunoscuti poeti contemporani, a punctat in publicatia italiana „L'Espresso“ pe marginea situatiei paradoxale pe care tensiunile dintre lumea crestina si cea musulmana o aduc in contextul unei traditii a dialogului dintre culturi. „De ce astazi minoritatile fanatice care se opun libertatii de gandire, indoielii, dialogului fac legea în relatiile dintre cele doua lumi?“, se întreaba Ben Jelloun. Evenimentul care i-a pus acest semn de intrebare este expozitia deschisa la Institutul lumii arabe de la Paris. Istoria a retinut ciocnirile violente dintre cele doua lumi insa o expoziţie care nu poate sa concureze dramatismul jurnalelor de actualitate reuseşte sa ofere perspectiva dialogului cultural fertil care a definit civilizatia contemporana.
Intrebarea lui Ben Jelloun devine interogatia individului care, desi este un actant important al culturii contemporane, se vede provocat de directiile in care tinde sa se piarda puterea dialogului astazi. Identitati sociale, identitati intelectuale, identitati nationale, identitati culturale, zonele în care se formuleaza vitalitatea cuvantului deschid acest dialog necesar.
De la infiintarea sa, in 1995, revista „Cuvantul“ si-a asumat un rol special: o ierarhizare a valorilor în contextul unei adevarate avalanse de productii culturale. „E timpul sa ne asumam iesirea din confuzie“, scria, in acel moment Radu G. Teposu, directorul fondator al revistei. Dupa 11 ani in care revista a parcurs etape distincte, in care ierarhiile au cunoscut rasturnari si reveniri spectaculoase, revista „Cuvântul“ se afla in fata unei etape de reformulari necesare.
Cele doua directii care au fost reunite sub sigla revistei „Cuvantul“, Cultura si Atitudine, sunt axele de referinta in functie de care plasam lansarea numarului din luna octombrie. Cu greu am putea disocia cele doua concepte si se pot confunda numai printr-o fortare gen „rezistenta prin cultura“. Iar vitalitatea contextului cultural din ultimii ani a fost marcata de evolutii care, nu de putine ori, au contrariat publicul.
Miza „Cuvantului“ in forma pe care o propunem astazi cititorilor este dialogul intre identitatile culturale contemporane. Spectacolul constituirii si afirmarii continue a identitatii nu are nimic in comun cu dezbaterile nationalismului ratacit prin istorie. „Cuvantul“, ca revista lunara, isi asuma rolul de trecere de la actualitate la sensuri relevante, de la efervescenta evenimentelor locale la formularea dinamica a contextului international.
La jumatatea acestei luni, Tahar Ben Jelloun, unul dintre cei mai cunoscuti poeti contemporani, a punctat in publicatia italiana „L'Espresso“ pe marginea situatiei paradoxale pe care tensiunile dintre lumea crestina si cea musulmana o aduc in contextul unei traditii a dialogului dintre culturi. „De ce astazi minoritatile fanatice care se opun libertatii de gandire, indoielii, dialogului fac legea în relatiile dintre cele doua lumi?“, se întreaba Ben Jelloun. Evenimentul care i-a pus acest semn de intrebare este expozitia deschisa la Institutul lumii arabe de la Paris. Istoria a retinut ciocnirile violente dintre cele doua lumi insa o expoziţie care nu poate sa concureze dramatismul jurnalelor de actualitate reuseşte sa ofere perspectiva dialogului cultural fertil care a definit civilizatia contemporana.
Intrebarea lui Ben Jelloun devine interogatia individului care, desi este un actant important al culturii contemporane, se vede provocat de directiile in care tinde sa se piarda puterea dialogului astazi. Identitati sociale, identitati intelectuale, identitati nationale, identitati culturale, zonele în care se formuleaza vitalitatea cuvantului deschid acest dialog necesar.
No comments:
Post a Comment