Showing posts with label poemul zilei. Show all posts
Showing posts with label poemul zilei. Show all posts

Wednesday, September 03, 2008

pe stada poeziei in colentina

ma gandesc asa: cata galagie!

ce am mai vazut? wall e si babylone ad, si parca inca niste tudors...

aaaa, da. M-a dus Cristi pe strada poeziei, prin colentina ca sa inregistram poeme din seria de antologie aleasa de autori. Foarte tare. A filmat Nicu si cand ne-am intors Cristi s-a hotarat sa fac un film cu poezie.

pentru ca am zis de antologie, a mea a aratat asa:

don’t happy, be worry. niste bucurii


& dragoste cu hainele mele
aduse în brate de la spital
dragoste cu tot plumbu orasului
în singe
soldãtelu meu de plumb
cã io si tu am fost turnati
din aceeasi lingurã de plumb
sora mea de lingurã
io si tu ne-am fãcut
casã noaptea
pe pragul farmaciilor închise tremurînd
io si tu adormeam îmbrãtisati
în fiecare noapte pe altã targã
ca bogãtanii
io si tu mãrsãluiam rupti fãrã scop
cu un singur scop precis întunecat
bolborosind singura rugãciune
pe care-o stiam
înger îngerasu meu
numa-n fatã sã nu dai

de Dan Sociu




Copiii cuminţi nu mint niciodată

Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile,
Dumnezeu mi-a desfăcut prejudecăţile…

Eu sînt copil cuminte, nu vreau totul azi.
El îmi dă totul azi.
Îmi bagă bani pe card.
Portocalul de pe balcon înfloreşte (e iarnă!!!).
Zveruţa îmi spune o vorbă uluitoare (“derdelai”).
Mi se propune o bursă fabuloasă în Cuba…

Dumnezeu mi-a umplut prietenii de bani,
Dumnezeu mi-a satisfăcut iubitele
şi mi-a arătat că mă iubeşte fără sfîrşit
chiar dacă sînt str8 şi nu îmi plac banii.

Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile.
Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile.

de Marius Ianus


cu mîinile treceam
cu mîinile treceam prin parc
dar tu
nu mai veneai
un geam puneam
şi un geamăt se auzea
din gard
eu garda depăşeam
şi ardeam de febră
alţii beau bere
spumoasă
aşa-s femeile
îmi spuneai
iubesc logica
şi siguranţa
gura ta se uita
ţintă la mine



dimitrie

am apăsat întrerupătorul
şi deodată s-a făcut
lumină
şi deodată am văzut
scaunele am văzut
masa
am apăsat
întrerupătorul
şi deodată am văzut
patul am văzut
cearceaful am apăsat
întrerupătorul şi deodată
s-a făcut lumină şi te-am
văzut


de Dumitru Crudu



falia

suntem tineri cosmine şi tinereţea asta ne sugrumă cu
disperarea şarpelui căscându-şi larg gura
cu prada înţepenită între vertebre
suntem tineri şi nu mai trebuie decât să mărturisim să ne descleştăm dinţii
vom mărturisi totul totul visele noastre bolile urmele de pe trupuri
iubirile crestate cu cioburi pe cornee sinceritatea este boala secolului
cu sinceritatea asta ca un magiun tu îmi mânjeşti mâinile
mâinile mele negre cu vene proeminente cu zgârciuri subţiri
mâinile mele ling fierul schelelor abandonate ochii sunt insensibili la praful gros
aşezat şerpeşte pe suflete dar mâinile mele mâinile mele plâng în hohote

în fiecare dimineaţă mă-ntreb de ce trebuie să ne-ngrămădim cu toţii în viaţa asta
ca-ntr-un vagin contractat
dintr-un moment într-altul cineva cu zale de paiete ne va ciupi
şi nu e un vis nu e un vis al cuticulelor noastre râncede smulse cu forcepsul
nici măcar hainele largi pământii nu ne mai pot disimula tremurul
fixitatea privirii e indiciul clar al unei boli psihice oarecare
cu care nici măcar nu ne mai este ruşine
"domniţă, suntem inacceptabili social"
la nouăsprezece ani nimeni nu-ţi crede ratarea
la nouăsprezece ani nimeni nu-ţi controlează mâinile de băşici de la scris
la nouăsprezece ani nimeni...

pe aleea din faţa cazinoului pietrele mozaicate îmi par nesfârşit de lungi
(pietre funerare pesemne)
apa asta sărată e un zid dincolo de el fericirea cu solzi de şarpe

de Oana Catalina Ninu



Romanian Oddity

am văzut locul în care oamenii muncesc şi în somn
acolo m-am îndrăgostit de o femeie galbenă
pentru care eram o ciudăţenie din altă lume:
un ţigan poliglot a cărui voce răsună gutural
prin întunericul unui oraş-fantomăl
ocuit de 20 de milioane de roboţi.
când am renunţat să mai cer înţelegere şi căldură,
m-am desprins de pământ ca într-o legendă budistă
iar corpul meu a plutit pentru o vreme
printr-un hău plin de neoane şi cabluri optice –
într-o singură clipă totul a ars,
făcându-se scrum în faţa ochilor mei
împăienjeniţi de dorinţă şi nebunie,
ca o peliculă cu manechine care imită mişcările omeneşti
din vremea filmului mut.

de Claudiu Komartin




***
în corpul meu e un loc în care vin cu motoretele şi un loc
pentru atras insectele iar în
mîna stîngă un loc în care se fac sacrificiile acolo
pielea explodează uneori ca într-un oraş
după război cîte o mină şi ei vin apoi
şi astupă locurile cu lînă şi
pentru că am vrut să învăţ uneori
greşesc şi pun altceva uneori zăpadă
artificială şi pentru că am vrut să
învăţ mi-au adus tabele le-am înghiţit şi
încet s-au amestecat toate în mine
de Ruxandra Novac

Printre clipe

andreea soarbe incetisor din cana cu ceai
de la fereastra iarna o priveste amuzata
intra
ii spune izbucnind in ras
lumi fantastice se nasc si mor in ochii ei
andreea soarbe incetisor din cana cu ceai
pe masa o foaie alba scrie despre
trairi sinucigase pe mana de langa ea
suratele sale zac mototolite pe jos
doi pasi de dans se zbantuie prin casa
intraii spune plictisita
vecinii de sus nu mai zguduie tavanul
praful se asterne lenes pe podea
apa ezita pe marginea cazii
o imbratiseazase revarsa resemnata
condensul compune figuri angelice pe oglinda
sunete ciudate o impresoara
andreea priveste viatae si nostalgie
printre clipe otel inoxidabil
intra
ii sopteste afara vantul matura strazile
andreea nu exista
Acum

de Eugen Suman

XI
laura meine liebe cînd
a plecat era o iarnă ce se scurgea pe îndelete
pe sub motoare-nroşite
ada a rămas lîngă mine vreo săptămînă să mă
consoleze cu rîsul ei isteric cu
nebunia ei fixată pe ticăitul unui ceas de porţelan
reprezentînd un pui de găinăeram secătuit de puteri şi ambiţie
o caroserie pe butuci
gata să fie dezasamblată

era perioada mea de veghe autentică
lîngă ada colcăind beată în pat năpădită de coşmaruri
luînd decizii tari dar de fapt neştiind ce să fac

prima înfrîngere serioasă

aşa că am continuat
am vizionat documentare despre maimuţe am băut vodcă apă şi
bere
am urcat saci cu lemne am fumat am trimis scrisori
patetice în klagenfurt am simulat stoicismul tradiţional al
familiei pe linie paternă am pălăvrăgit cu domnul administrator
despre dificultăţile traiului la bloc şi m-am
pregătit pentru şpiţurile-n cur ce aveau să vină

la fiecare convorbire telefonică mă întreabă cum mă simt
- eşti bine puiule? cum te simţi?
de fiecare dată mormăi un răspuns convenabil
ceva fără cap şi coadă o aiureală şi
îmi dau seama că n-o să stau niciodată
cu celălalt telefon la ureche ascultându-mi fîstîceala
spunînd cu un ton de speaker t.v. că nu vrei să
ne întâlnim
se pare că am cancer
inventînd ceva care s-o îngrijoreze să-i stîrnească partea
de mamă devotată şi iubitoare
sînt îndeajuns de îndrăgostit ca s-o fac să creadă
an de an că am cancer
îndeajuns de disperat

la petroşani era să se mărite cu un rocker local
eu aşteptam în scara aia cu becuri furate
jumate viu jumate nu ştiu cum
şi locatarii care urcau sau coborau
urcau şi coborau pe pipăite
după vreo două ceasuri devenisem un punct de reper
nu mă întrebau nimic
îmi atingeau creştetul capului cu degetele
şi-şi vedeau de treabă
oricum
ea pînă la urmă a venit cu mine
cu adevărat regretele ne împing bărbiile-n piept

o frunză cade pe capota unui merţan
rămîne acolo
ruginie ca berea
cînd demarează
o ia vîntul

de T.S. Khasis


mai multă dragoste

ochii ei nu spun nimic
despre tine despre întâmplări despre anotimpuri

ea te iubeşte
cum te iubesc cearşafurile curate
şi apele dunării calde
şi miki când te priveşte cu lacrimi în colţurile
ochilor
de la soare
şi peştişorii tăi aurii când ţi se-adună sub degete
sâ le dai de mâncare
şi vecina pe care o asculţi ore în şir
povestindu-ţi ceva
orice

pentru ea viaţa se trăieşte cum se trăieşte
şi se moare cum se moare
nimic
despre tine întâmplări sau anotimpuri

îşi trage leneş degetele la tâmplă
şi tu o îmbrăţişezi
o tragi uşor spre tine
să o îmbrăţişezi
şi ea te iubeşteşi tălpile ei alunecă leneş pe gresie
linse de apă
şi creasta ta din iubirese pulverizează
pe cerul urbanca o ninsoare

de Cristina Ispas



aroma

cum sare apa peste stăvilar
ca să se piardă în noaptea cea clară
aşa să treacă – în tangaj etern –
şi viaţa ta. ori să încremenească
deodată cu tumultul cascadei
în pastelul kitsch,
între arinii prin care se strecoară
luminile de licurici. lumile
mici laolaltă cu golul major
al existenţei de aici şi
din vieţile tale fictive
să se unească pentru totdeauna
în regatul kitsch. iar informaţiile inutile
piardă-se în aerul cu sclipici. aerul umed şi sulfuros. tu

să rămîi cu pacea arinilor,
în sandale, pe pod, deasupra
stăvilarului şi luminiţelor
oliv. să-ncremeneşti peste fărîma de plajă,
peste stîncăriile de săpun. salivînd şi cu nările invadate
(izmă & cimbrişor),
experimentînd, alternînd,
punînd la lucru papilele
pînă ce vei afla,
în clipa aia solemnă şi atică,
aroma golului major din viaţa ta.

de Stefan Manasia


368
mai devreme sau mai tirziu
toti ajungem la capatul lui trei saiesopt
unii acolo chiar s-au nascut si-au crescut
mai devreme sau mai tirziu
unii cu 41 si dup-aia pe jos
unii cu 69 dinspre razoare
e un loc cu verdeata si cu destula racoare
mai devreme sau mai tirziu
Sint fete sumbre ca-n cismigiu
si masini in garaje la parterul blocurilor de patru etaje
si masini in garaje la parterul blocurilor de patru etaje
su bi du ba
mai devreme sau mai tirziu toti ajungem altundeva.

de Sorin Ghergut


jagrat zidul de matase

aici vreau sa scriuunde nimic nu e adevarataici unde totul stralucestesi e atat de stralucitorincat singurul loc pe care-l mai pot privieste locul inlauntrului meuaiciunde Dumnezeu isi deschide palmaaici unde Dumnezeu nu-si inchide palmaaici vreau sa scriupe zidul de matase

de Constantin Virgil Banescu



chemlab

dupa blood electric by Kenji Siratori
portul spre un univers mecanic corpul distorsionat inca din stadiul de embrion jocul a fost transplantat drogul in forma de embrion a fost transplantat masina sufletului a fost atasata la linia sinucigasilor acesta e noul despre care n am stiut niciodata ca e aici canalele dna intentia ucigasa a masinii linia sinucigasilor cronici absorb si inhalez ochii sticlosi aluneca pe obiecte ma incurc cu structuri recombinatorii elimin viata si capul meu invelisul care stoca si apara inainte si creierul continua sa cinte sa erodeze si corpul se goleste compulsiv elimina viata dar nu nu fara fluide corporale imi trebuie un fond gol, blank care sa grabeasca exterminarea sa goleasca infobitii care s au blocat chiar deasupra glandei da asa imi place mie sa pierd vremea o masina generatoare, supraincarcata, urlind

de Gabi Eftimie


soarele acasă la mine

în blocul meu sunt 5 etaje cu oameni
pe care nu i-am întâlnit niciodată
şi florile de la geamuri au îngheţat
soarele merge cu mine şi eu merg unde vreau
aşa a fost tot timpul

dacă urc scările
după uşile de metal se aud copiii
şi atunci îl văd pe Dumnezeu şi pe mama
în METRO la capătul pământului
împingând un cărucior
spre ieşire

în gentuţa ei 400 de lei
iar în inima mea o fetiţă

de Andrei Gamart

Păpădii

am în capul meu un poem genial o poezie perfectă femeie
nu le voi arăta nimic lasă’i pe ei să citească
sociu şi yanush
eu însa pentru tine voi păstra acest poem
lumea să nu ne umble pe după spate
pentru că lumea vrea să ne sufle dragostea
dar atunci când dai cu piciorul într-o păpădie

puful se împrăştie şi tulpina suntem noi

de Hose Pablo

Prima zapada

Doar atat, ca a nins,
cadeau fulgi mari si frumosi
in oras se aprinsesera luminile
iar daca te uitai in sus, vedeai
ca fulgii sunt albi, galbeni, albastri
si vin din vid.

Vezi, am ajuns s-o traim si pe-asta, cum ne
Survoleaza, la mare-naltime, anotimpurile,
Noi, tineri, destepti, frumosi,
si-as putea sa spun (dar nu spun)
atat de mult, atat de mult. Pe tine.

de Santha Attila


Sa inceapa viata de la cainele acela
lungit, sau de la iedera aceea pe moarte
inradacinata zdravan in marmura.
Sa dea un semnal, o stralucire,
burta goala a cuiva care vorbeste
privindu-si pantofii fara sireturi,
sa plece de pe zid si corbul
stralucitor ca bocancul unui soldat.

Sa se vada, dupa cum se schimba umbra
prin chiuveta, ca
se intampla ceva, sa capete
cea mai mare atentie momentul dintre doua
probleme birocratice care raman de rezolvat,
exact atunci cand actul de nastere
are numele si prenumele schimbate,
sau extrasul de cont de la banca arata cat de gol
e portofelul. Chiar atunci.

(Intre timp, intre doi oameni
care au intarziat, luandu-si pulsul
ridicat la inaltimea feţei,
o doamna a fotografiat o hartie
lasata pe jos. Va apare
un mare numar de telefon scris
negru pe alb.)

de Andrea Inglese



SÎNT O FETIŢĂ AŞA DE FERICITĂ

Cînd m-am născut, mă gîndeam „Aşa ceva nu se poate-ntîmpla!” După cîţiva ani, i-am strigat unui puşti care pedala pe partea cealaltă a iazului: „Hei, baiatu', sintem toti niste raze mari-mari de lumina!” Cu o noapte înainte întîlnisem o femeie foarte bătrînă care mi-a spus tot ce voiam să ştiu despre viaţă, iar asta m-a plictisit cumplit, a trebuit să urlu: „Futu-i sînt atît de frumos că nici măcar eu nu mai rezist”

de Paul Killerbrew


Zi si noapte

Venea
mirosul
de carne
fripta.

Aerul
inghesit in
intuneric
ma lovea
peste picioare
cand m-a intorceam
acasa pe drumul
dinspre râu.
Din adancul
ferestelor
cu gurile galbene
deschise
si goale

venea
mirosul
de carne
fripta.

Pentru toata viata mea,
nici o indoiala,
zi si noapte
organele mele sexuale
or sa ramana calde
mereu

Mi-am dat seama
si
ca un copil
era sa plang
cu
lacrimi mute.


de Kiji Kutani

Saturday, June 07, 2008

Stand stramb si judecand drept la CNDB

Nu cred ca exista in Romania prea multe institutii pe care Ministerul Culturii sa le fi amenintat ca le inchide in elanul de varuire a sediilor din gestiunea sa. Probabil unul dintre cele mai vizibile demersuri din subordinea Ministerului Culturii este cantonat in zona dansului. Sa spunem ca nu poti sa spui ca este altfel decat o pozitie stramba, sacaita de imposibilitatea Ministerului de a oferi un sediu alternativ pentru CNDB dupa ce vor fi demarate lucrarile de restaurare a Teatrului National.

Pana pe 15 iunie, inca mai puteti sa prindeti la Centrul National al Dansului "Zilele strambe", un festival pentru care imi place sa il las sa vorbeasca pe unul dintre participantii festivalului organizat in cadrul proiectului "Amprenta" (curator pentru aceasta a treia etapa este Brynjar Bandlien):

"Pentru ca imaginatia politica si estetica a culturii române e o însiruire monstruoasa de continuitati, filoane, puritati, organicitati, forme fara fond, dimensiuni românesti ale fiintei, etnogeneze crestine la pachet, specificuri nationale, modele si ierarhii, cautari de elite, ode catre clase mijlocii si orori de mase, reverii legionare, esente si spiritualitati, nostalgii burgheze, neointerbelicisme stupide, iresponsabile, falice, erecte, dar impotente si criminale. Pentru ca exista o istorie uitata, mazgalita, deportata si ucisa, povesti, gesturi si strigate de strambi, de recenti, de obscuri, jidani, tigani si poponari care nu au statui si licee cu placi de marmura, decoratii si fotolii în academie.

Pentru ca exista o vreme a serenitatii împacate, si exista o vreme a criticii lucide si argumentate, si exista o vreme a datului cu bata, si exista o vreme a demolatului de sfinti, si exista o vreme a iesitului în strada în curul gol si pieptul în lycra." provoaca in Manifestul Stramb criticul de arta Cosmin Costinas.

Pana la finalul Festivalului puteti sa mai urmariti:

*8 iunie, Sudio 2, ora 20.00 - “STRIMB FILMNIGHT” - Jean GENET, Ciprian MURESAN (RO), etc

*10 iunie, sala Ronda ora 19.00 si 21.00 - “DANCE (PRATICABLE)” - Frederic GIES (FR/GER). Deschidere Frederic De CARLO (FR).

*11 iunie, Studio 2, ora 20.00 - “MIERCUREA LEJERA” - Maria BARONCEA si Eduard GABIA (RO)

*13 si 14 iunie, sala Ronda, ora 20h00 - “POARTA SARUTULUI” - Brynjar BANDLIEN (NO/RO) si Manuel PELMUS (RO)

*14 iunie - PARTY cu Daniel WANG (GER/NY) si Tom WILSON (RO/EN)

*Organizatorii isi rezerva dreptul de a face modificari in programul evenimentelor.

CNDB - locatie: TNB, B-dul Nicolae Balcescu 2, etaj 3/4, sector 1, Bucuresti, (acces spre Laptaria Enache)
tel: + 40 (21) 318 86 76
office@cndb.ro
http://www.cndb.ro/
Rezervari se pot face de luni pina vineri la tel. + 40 (21) 318 86 76, intre orele 10:00 - 16:00

rezervari@cndb.ro

Wednesday, May 21, 2008

poeme pentru oameni goi

si niste lucruri ar trebui spuse
spuse ca arcuri care sa trimita totul
mai adanc mai departe mai mult in zona aia neagra
in locul plin de fapte fade in care nimic dar nimic
aparent nu are un sens se desfac doar sensuri concrete fizice

mainile
intinse langa
corp, cu fascinatia
intinsa cald lipita asa
peste fatza ca un nor stralucitor

Friday, May 16, 2008

doar

Nici un nume, numai feţe, bucăţele de poleială dulce acum
Lipite pe jos şi ceaţă, pentru fiecare faţă a ta câte o
Serioasă secţiune din ce am recepţionat la televizor

Nici un nume numai ei câţiva băieţi care şi-au schimbat sexul
Care mai au, nu mult, puţin ca să ţi-l schimbe şi pe al tău chiar
Intr-o siluetă care ţine în faţă o umbrelă cu desenul:

"Eu, bătran car un borcan de dulceaţă din piaţă, cumpărat de la Obor"
Un pic de publicitate fără faţă la care să te răţoieşti aproape trist
Strălucirile astea agaţă atenţia noastră în ploaie şi ţin cât un vis

Monday, May 05, 2008

June de Shi Tao

La toate intalnirile de la Festivalul World Voices Pen, un scaun este lasat gol pe scena alaturi de scaunele invitatilor. De fiecare data se explica faptul ca este scaunul rezervat scriitorilor inchisi in diferite parti ale lumii lume.
Inaintea jocurilor Olimpice din China, Pen International a trimis un poem de Shi Tao, un scriitor chinez condamnat la 10 ani inchisoare pentru ca a facut public un document prin care Guvernul Chinez cerea ziaristilor sa nu scrie despre comemorarea protestului din piata Tien An Men.
Pun poemul asa si il traducem mai tarziu:
June
My whole life
Will never get past “June”
June, when my heart died
When my poetry died
When my lover
Died in romance’s pool of blood
June, the scorching sun burns open my skinR
evealing the true nature of my wound
June, the fish swims out of the blood-red sea
Toward another place to hibernate
June, the earth shifts, the rivers fall silent
Piled up letters unable to be delivered to the dead
Shi Tao (trans. Chip Rolley)

(Conform The Guardian, Shi Tao a fost inchis dupa ce Yahoo a permis reprezentantilor guvernului chinez sa acceseze casuta de mail a scriitorului. Conform datelor oferite de PEN, in China, sunt inchisi la ora actuala aproximativ 40 de scriitori.)

Thursday, April 10, 2008

Laura


îmi pierd mâna prin părul tău
cum se pierde un liliac
în liniile de înaltă tensiune
Claudiu Komartin

Sunday, April 06, 2008

Rue de Vaugirard

pe la jumatatea ei
ma opresc si surprins de candoare
imi expun placa sa o atace umbrele si luminile
dupa care plec mai departe imbarbatat
de un negativ pe care nu-l poti respinge



a mi-hauteur
je debraye et beant de candeur
expose la plaque aux lumieres et aux ombres
pui repars fortifie
d'un negatif irrecusable

Samuel Beckett (trad Dinu Flamand- Paralela 45, "Poemes suivi des Mirlitonnades- Poezii urmate de Mizgalituri"- 2005

Friday, April 04, 2008

perseverenta lui Mircea Ivanescu

perseverenta

o fiinta poate sa fie prilejul
de a te desparti de ceva – (si asta inseamna
in literatura, cam indoielnica, doar ca
fiecare fiinta te schimba – trebuie sa te faca un altul
caci, scrie, dac-ai ramine mereu acelasi, ai fi mort,
si asta sa insemne ca schimbarea este viata. – dar daca
nici nu exista miscare, schimbare – si nu exista decit
continuitatea care se numeste adevar
– cum repetai mereu pe vremuri – ca numai ceea ce
continua...?)
o fiinta poate sa fie, asadar, prilejul
de a ramine acelasi – si de a ramine tot neschimbata
fiinta de-alaturi, ea insasi? –
si asta sa-nsemne intr-adevar moarte? dar moartea
e, doar, forma cea mai dementa – adica cea mai
intensa, si splendida – a vietii...

din Observator Cultural

Thursday, March 27, 2008

patetic

Poemul zilei, ca sa fiu patetic, e ca am vazut acum doua zile "dragoste in vremea holerei". Ma gandeam eu ca se poate sa faci video o poveste misto cu batranei in love.

iar am uitat! am citit ceva si am zis ca pun aici ca poemul zilei. dar nu mai stiu ce si unde.

gata, ma duc la Poeticile cotidianului, incep la 6 cu Daniel Banulescu.

Monday, March 24, 2008

program

cineva a cautat pe undeva "program razvan tupa". pai nu era mai usor sa ma intrebe?

pentru ca e asa: alergat in parc dimineata (maine reiau), intrat in birou, iesit din birou pentru sedinta, pus pe blogul asta chestii de la poetici, facut program pe saptamana aialalta.

mai bine sa caut o poezie:

hm, azi as fi vrut sa imi placa ceva din antologia de poezie araba pentru care m-am rostogolit la Ministerul Culturii. Dar trebuie sa mai caut.

O antologie care are toate nebuniile din lume din punct de vedere al ordinii: "Se urmeaza modelul unui rozariu arab (...) cele 100 de margele, luate ca intreg fac trimitere la cele 100 de nume date Creatorului. Cea de-a 33-a matanie din rozariu este considerata un element de delimitare (...) fiecare poezie apartinand cate unui anume poet, va fi doar o forma a Vocii si Numelui Poeziei Absolute al carei stindard este purtat de poetul Munir. Fiecare a 33-a poezie este scrisa de Munir Mezyed- Vocea Poeziei Absolute." (Munir este antologatorul n.n.) Asa ca daca aveti chef sa aflati ceva despre poezia contemporana araba mai bine incercati pe internet. Pentru ca, pe langa constructia mistica, mai este si o formula romaneasca adaptata din engleza fara nici o treaba cu formule de poezie araba (se spune ca sunt alese poeme cu vers liber). In plus formularile in romana nu sunt chiar cele mai fericite:

"Vai,
Prea mult sezut-am
In ast potir
Nevoie-avem mai mult decat epoca asta,
Cat sa facem bucuria sa necheze ca un cal
in jurul nostru." (p 53) poetul se numeste Mohammed el-Laghafi, e din Maroc si l-am ales tocmai pentru ca faza cu nechezatul nu suna chiar aiurea. In schimb, daca va intrebati ce e cu potirul (poate nu va intrebati, dar in caz ca....) ideea e ca pe final, ochii iubitei varsa sangele poemelor. Cum ar veni e un poem arab mai crestin asa.

poemul zilei nu e unul perfect din ce se vede.

Ca sa fiu si mai clar: mai incerc o data:

pe la pagina 231 e un poet irakian: Tarik Harby in engleza am gasit varianta primei traduceri

Mult timp
For a long time
si in cladirea (Foarte Fericitei) noastre familii
And in the building of our (very HAPPY) people
A locuit Glontul
Dwelt the Bullet
Mult timp
For a long time
In liftul in care il vedem
In the lift where we see it
Fiece zi si noapte
Every day and night
Coboara in graba in curte din spatele copiilor ei
Come down in rush at the rear of her children
Si in inima astei lumi goale!
And to the heart of the hollow world!

nu e rau ce se spune, nu e gol ceea ce se lasa sa se inteleaga dar e incredibil de plat. ca sa nu mai spunem ca apare curtea aia de nicaieri in spatele copiilor. Iar "astei lumi" e o expresie fix contemporana cu secolul XIX.
E o miscare de genul... "nu mai vor arabii contemporani sa semene cu modelele lor clasice, lasa ca ii facem sa semene cu ale noastre".

Eram curios mai degraba cum suna Adonis in romana. N-am aflat pentru ca nu e tradus.

Ce mi-a placut la lansarea despre care vorbesc este faptul ca s-au impartit niste reading copies sau asa ceva pentru ca nu aveau nici editura nici isbn... in rest aratau ca varianta romaneasca din carte.

De mai multe ori citind din antologia asta am avut impresia ca afazia mea e galopanta.

"Toleranta - modelul tuturor virtutilor" este ultima fraza (vers?) din volum semnata de antologator. Aici am inceput sa am mari probleme de constiinta cu toleranta mea.

si totusi: o sa revin imediat

Saturday, March 22, 2008

A fost ziua poetilor si a Andreei

Buuun, m-a chemat sora-mea sa ii serbam ziua ieri (de fapt ziua ei e pe 20). Uite, pana dimineata am stat pe povesti. Chestii de familie, cumva destul de demente. Si asa mi-am dat seama ca uit mult. hm.

si fara legatura cu asta:
De unde sa stiu, dar asa e: ieri a fost ziua mondiala a poeziei.

Am primit mesajul urmator. Dar l-am gasit abia azi.

Domnule Poet,
de Ziua Mondială a Poeziei, vă rog să-mi îngăduiţi să vă ofer două versuri din trecătoarea mea viaţă. Dacă v-au plăcut, adăugaţi propriile versuri şi trimiteţi-le mai departe, pentru a înconjura limba română cu un lanţ viu de poezie:

Floarea de stâncă va dăinui mai mult decât stânca
Şi iarba de mare mai mult decât marea

La mulţi ani! Ion Zubaşcu POEZIE DULCE-AMARĂPE NIMENI NU L-AI FĂCUTCU ADEVĂRAT FERICITCI -MULŢAM ŞI PENTRU ATÂT -MAI PUŢIN NEFERICIT L-AI FĂCUT

Leo Butnaru


***
şi iată după ce-a deprins într-atât
amara artă a surâsului pe pământ şi-a înălţării
mai mult pe vârfuri
la cunoaşterea fără obiect –

prin ramuri albăstrind arsura
unei voci din afara danturilor –

fiul sub alte înfăţişări
s-a întors acasă, a scâncit
unde iubirea fu una cu sunetul, cu dansul
picioarelor de porumbel
pe un acoperiş de tablă

Marian Drăghici


Floarea de vultur va dainui
mai mult decat vulturul meu albastru
care s-a luptat cu moartea
si a biruit...

Victoria Milescu

OCHI PENTRU OCHI SI ARTA PENTRU ARTA

Dacă ne-am fi întâlnit
ne-am fi ucis din priviri
(ochi pentru ochi şi artă pentru artă)
Capul meu (retezat de un vers) pe tipsie
Trupul tău (desenat) sângerînd pe hîrtie

Floarea Tutuianu



si inca, iar fara legatura cu primele doua chestii. S-a intamplat: poezia e peste tot. Nu cea mai buna, si chiar sensul cel mai nashpa e peste tot: inventie, aberatie, minciuna jenanta, patetism de doi lei, cele mai inexacte formulari

pai si atunci cum facem sa intoarcem povestea asta: claritate, realitate, asumare, ordine.

nici nu va inchipuiti ce aveam in frigider.

Thursday, March 20, 2008

Poemul zilei care nu exista

astazi m-am hotarat sa aleg poemul zilei... am cautat si n-am gasit. Nu mi-a placut. Ma duc la meci si pe urma mai vorbim.

am acelasi numar de telefon si port un pulover aproape bleu. o sa-ti fac cu mana chiar daca nu cred ca ma filmeaza.

Ieri mi-a spus cineva... dar asta chiar vreau sa scriu pe larg... poate diseara, poate maine.