pe stada poeziei in colentina
ma gandesc asa: cata galagie!
ce am mai vazut? wall e si babylone ad, si parca inca niste tudors...
aaaa, da. M-a dus Cristi pe strada poeziei, prin colentina ca sa inregistram poeme din seria de antologie aleasa de autori. Foarte tare. A filmat Nicu si cand ne-am intors Cristi s-a hotarat sa fac un film cu poezie.
pentru ca am zis de antologie, a mea a aratat asa:
don’t happy, be worry. niste bucurii
& dragoste cu hainele mele
aduse în brate de la spital
dragoste cu tot plumbu orasului
în singe
soldãtelu meu de plumb
cã io si tu am fost turnati
din aceeasi lingurã de plumb
sora mea de lingurã
io si tu ne-am fãcut
casã noaptea
pe pragul farmaciilor închise tremurînd
io si tu adormeam îmbrãtisati
în fiecare noapte pe altã targã
ca bogãtanii
io si tu mãrsãluiam rupti fãrã scop
cu un singur scop precis întunecat
bolborosind singura rugãciune
pe care-o stiam
înger îngerasu meu
numa-n fatã sã nu dai
de Dan Sociu
Copiii cuminţi nu mint niciodată
Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile,
Dumnezeu mi-a desfăcut prejudecăţile…
Eu sînt copil cuminte, nu vreau totul azi.
El îmi dă totul azi.
Îmi bagă bani pe card.
Portocalul de pe balcon înfloreşte (e iarnă!!!).
Zveruţa îmi spune o vorbă uluitoare (“derdelai”).
Mi se propune o bursă fabuloasă în Cuba…
Dumnezeu mi-a umplut prietenii de bani,
Dumnezeu mi-a satisfăcut iubitele
şi mi-a arătat că mă iubeşte fără sfîrşit
chiar dacă sînt str8 şi nu îmi plac banii.
Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile.
Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile.
de Marius Ianus
cu mîinile treceam
cu mîinile treceam prin parc
dar tu
nu mai veneai
un geam puneam
şi un geamăt se auzea
din gard
eu garda depăşeam
şi ardeam de febră
alţii beau bere
spumoasă
aşa-s femeile
îmi spuneai
iubesc logica
şi siguranţa
gura ta se uita
ţintă la mine
dimitrie
am apăsat întrerupătorul
şi deodată s-a făcut
lumină
şi deodată am văzut
scaunele am văzut
masa
am apăsat
întrerupătorul
şi deodată am văzut
patul am văzut
cearceaful am apăsat
întrerupătorul şi deodată
s-a făcut lumină şi te-am
văzut
de Dumitru Crudu
falia
suntem tineri cosmine şi tinereţea asta ne sugrumă cu
disperarea şarpelui căscându-şi larg gura
cu prada înţepenită între vertebre
suntem tineri şi nu mai trebuie decât să mărturisim să ne descleştăm dinţii
vom mărturisi totul totul visele noastre bolile urmele de pe trupuri
iubirile crestate cu cioburi pe cornee sinceritatea este boala secolului
cu sinceritatea asta ca un magiun tu îmi mânjeşti mâinile
mâinile mele negre cu vene proeminente cu zgârciuri subţiri
mâinile mele ling fierul schelelor abandonate ochii sunt insensibili la praful gros
aşezat şerpeşte pe suflete dar mâinile mele mâinile mele plâng în hohote
în fiecare dimineaţă mă-ntreb de ce trebuie să ne-ngrămădim cu toţii în viaţa asta
ca-ntr-un vagin contractat
dintr-un moment într-altul cineva cu zale de paiete ne va ciupi
şi nu e un vis nu e un vis al cuticulelor noastre râncede smulse cu forcepsul
nici măcar hainele largi pământii nu ne mai pot disimula tremurul
fixitatea privirii e indiciul clar al unei boli psihice oarecare
cu care nici măcar nu ne mai este ruşine
"domniţă, suntem inacceptabili social"
la nouăsprezece ani nimeni nu-ţi crede ratarea
la nouăsprezece ani nimeni nu-ţi controlează mâinile de băşici de la scris
la nouăsprezece ani nimeni...
pe aleea din faţa cazinoului pietrele mozaicate îmi par nesfârşit de lungi
(pietre funerare pesemne)
apa asta sărată e un zid dincolo de el fericirea cu solzi de şarpe
de Oana Catalina Ninu
Romanian Oddity
am văzut locul în care oamenii muncesc şi în somn
acolo m-am îndrăgostit de o femeie galbenă
pentru care eram o ciudăţenie din altă lume:
un ţigan poliglot a cărui voce răsună gutural
prin întunericul unui oraş-fantomăl
ocuit de 20 de milioane de roboţi.
când am renunţat să mai cer înţelegere şi căldură,
m-am desprins de pământ ca într-o legendă budistă
iar corpul meu a plutit pentru o vreme
printr-un hău plin de neoane şi cabluri optice –
într-o singură clipă totul a ars,
făcându-se scrum în faţa ochilor mei
împăienjeniţi de dorinţă şi nebunie,
ca o peliculă cu manechine care imită mişcările omeneşti
din vremea filmului mut.
de Claudiu Komartin
***
în corpul meu e un loc în care vin cu motoretele şi un loc
pentru atras insectele iar în
mîna stîngă un loc în care se fac sacrificiile acolo
pielea explodează uneori ca într-un oraş
după război cîte o mină şi ei vin apoi
şi astupă locurile cu lînă şi
pentru că am vrut să învăţ uneori
greşesc şi pun altceva uneori zăpadă
artificială şi pentru că am vrut să
învăţ mi-au adus tabele le-am înghiţit şi
încet s-au amestecat toate în mine
de Ruxandra Novac
Printre clipe
andreea soarbe incetisor din cana cu ceai
de la fereastra iarna o priveste amuzata
intra
ii spune izbucnind in ras
lumi fantastice se nasc si mor in ochii ei
andreea soarbe incetisor din cana cu ceai
pe masa o foaie alba scrie despre
trairi sinucigase pe mana de langa ea
suratele sale zac mototolite pe jos
doi pasi de dans se zbantuie prin casa
intraii spune plictisita
vecinii de sus nu mai zguduie tavanul
praful se asterne lenes pe podea
apa ezita pe marginea cazii
o imbratiseazase revarsa resemnata
condensul compune figuri angelice pe oglinda
sunete ciudate o impresoara
andreea priveste viatae si nostalgie
printre clipe otel inoxidabil
intra
ii sopteste afara vantul matura strazile
andreea nu exista
Acum
de Eugen Suman
XI
laura meine liebe cînd
a plecat era o iarnă ce se scurgea pe îndelete
pe sub motoare-nroşite
ada a rămas lîngă mine vreo săptămînă să mă
consoleze cu rîsul ei isteric cu
nebunia ei fixată pe ticăitul unui ceas de porţelan
reprezentînd un pui de găinăeram secătuit de puteri şi ambiţie
o caroserie pe butuci
gata să fie dezasamblată
era perioada mea de veghe autentică
lîngă ada colcăind beată în pat năpădită de coşmaruri
luînd decizii tari dar de fapt neştiind ce să fac
prima înfrîngere serioasă
aşa că am continuat
am vizionat documentare despre maimuţe am băut vodcă apă şi
bere
am urcat saci cu lemne am fumat am trimis scrisori
patetice în klagenfurt am simulat stoicismul tradiţional al
familiei pe linie paternă am pălăvrăgit cu domnul administrator
despre dificultăţile traiului la bloc şi m-am
pregătit pentru şpiţurile-n cur ce aveau să vină
la fiecare convorbire telefonică mă întreabă cum mă simt
- eşti bine puiule? cum te simţi?
de fiecare dată mormăi un răspuns convenabil
ceva fără cap şi coadă o aiureală şi
îmi dau seama că n-o să stau niciodată
cu celălalt telefon la ureche ascultându-mi fîstîceala
spunînd cu un ton de speaker t.v. că nu vrei să
ne întâlnim
se pare că am cancer
inventînd ceva care s-o îngrijoreze să-i stîrnească partea
de mamă devotată şi iubitoare
sînt îndeajuns de îndrăgostit ca s-o fac să creadă
an de an că am cancer
îndeajuns de disperat
la petroşani era să se mărite cu un rocker local
eu aşteptam în scara aia cu becuri furate
jumate viu jumate nu ştiu cum
şi locatarii care urcau sau coborau
urcau şi coborau pe pipăite
după vreo două ceasuri devenisem un punct de reper
nu mă întrebau nimic
îmi atingeau creştetul capului cu degetele
şi-şi vedeau de treabă
oricum
ea pînă la urmă a venit cu mine
cu adevărat regretele ne împing bărbiile-n piept
o frunză cade pe capota unui merţan
rămîne acolo
ruginie ca berea
cînd demarează
o ia vîntul
de T.S. Khasis
mai multă dragoste
ochii ei nu spun nimic
despre tine despre întâmplări despre anotimpuri
ea te iubeşte
cum te iubesc cearşafurile curate
şi apele dunării calde
şi miki când te priveşte cu lacrimi în colţurile
ochilor
de la soare
şi peştişorii tăi aurii când ţi se-adună sub degete
sâ le dai de mâncare
şi vecina pe care o asculţi ore în şir
povestindu-ţi ceva
orice
pentru ea viaţa se trăieşte cum se trăieşte
şi se moare cum se moare
nimic
despre tine întâmplări sau anotimpuri
îşi trage leneş degetele la tâmplă
şi tu o îmbrăţişezi
o tragi uşor spre tine
să o îmbrăţişezi
şi ea te iubeşteşi tălpile ei alunecă leneş pe gresie
linse de apă
şi creasta ta din iubirese pulverizează
pe cerul urbanca o ninsoare
de Cristina Ispas
aroma
cum sare apa peste stăvilar
ca să se piardă în noaptea cea clară
aşa să treacă – în tangaj etern –
şi viaţa ta. ori să încremenească
deodată cu tumultul cascadei
în pastelul kitsch,
între arinii prin care se strecoară
luminile de licurici. lumile
mici laolaltă cu golul major
al existenţei de aici şi
din vieţile tale fictive
să se unească pentru totdeauna
în regatul kitsch. iar informaţiile inutile
piardă-se în aerul cu sclipici. aerul umed şi sulfuros. tu
să rămîi cu pacea arinilor,
în sandale, pe pod, deasupra
stăvilarului şi luminiţelor
oliv. să-ncremeneşti peste fărîma de plajă,
peste stîncăriile de săpun. salivînd şi cu nările invadate
(izmă & cimbrişor),
experimentînd, alternînd,
punînd la lucru papilele
pînă ce vei afla,
în clipa aia solemnă şi atică,
aroma golului major din viaţa ta.
de Stefan Manasia
368
mai devreme sau mai tirziu
toti ajungem la capatul lui trei saiesopt
unii acolo chiar s-au nascut si-au crescut
mai devreme sau mai tirziu
unii cu 41 si dup-aia pe jos
unii cu 69 dinspre razoare
e un loc cu verdeata si cu destula racoare
mai devreme sau mai tirziu
Sint fete sumbre ca-n cismigiu
si masini in garaje la parterul blocurilor de patru etaje
si masini in garaje la parterul blocurilor de patru etaje
su bi du ba
mai devreme sau mai tirziu toti ajungem altundeva.
de Sorin Ghergut
jagrat zidul de matase
aici vreau sa scriuunde nimic nu e adevarataici unde totul stralucestesi e atat de stralucitorincat singurul loc pe care-l mai pot privieste locul inlauntrului meuaiciunde Dumnezeu isi deschide palmaaici unde Dumnezeu nu-si inchide palmaaici vreau sa scriupe zidul de matase
de Constantin Virgil Banescu
chemlab
dupa blood electric by Kenji Siratori
portul spre un univers mecanic corpul distorsionat inca din stadiul de embrion jocul a fost transplantat drogul in forma de embrion a fost transplantat masina sufletului a fost atasata la linia sinucigasilor acesta e noul despre care n am stiut niciodata ca e aici canalele dna intentia ucigasa a masinii linia sinucigasilor cronici absorb si inhalez ochii sticlosi aluneca pe obiecte ma incurc cu structuri recombinatorii elimin viata si capul meu invelisul care stoca si apara inainte si creierul continua sa cinte sa erodeze si corpul se goleste compulsiv elimina viata dar nu nu fara fluide corporale imi trebuie un fond gol, blank care sa grabeasca exterminarea sa goleasca infobitii care s au blocat chiar deasupra glandei da asa imi place mie sa pierd vremea o masina generatoare, supraincarcata, urlind
de Gabi Eftimie
soarele acasă la mine
în blocul meu sunt 5 etaje cu oameni
pe care nu i-am întâlnit niciodată
şi florile de la geamuri au îngheţat
soarele merge cu mine şi eu merg unde vreau
aşa a fost tot timpul
dacă urc scările
după uşile de metal se aud copiii
şi atunci îl văd pe Dumnezeu şi pe mama
în METRO la capătul pământului
împingând un cărucior
spre ieşire
în gentuţa ei 400 de lei
iar în inima mea o fetiţă
de Andrei Gamart
Păpădii
am în capul meu un poem genial o poezie perfectă femeie
nu le voi arăta nimic lasă’i pe ei să citească
sociu şi yanush
eu însa pentru tine voi păstra acest poem
lumea să nu ne umble pe după spate
pentru că lumea vrea să ne sufle dragostea
dar atunci când dai cu piciorul într-o păpădie
puful se împrăştie şi tulpina suntem noi
de Hose Pablo
Prima zapada
Doar atat, ca a nins,
cadeau fulgi mari si frumosi
in oras se aprinsesera luminile
iar daca te uitai in sus, vedeai
ca fulgii sunt albi, galbeni, albastri
si vin din vid.
Vezi, am ajuns s-o traim si pe-asta, cum ne
Survoleaza, la mare-naltime, anotimpurile,
Noi, tineri, destepti, frumosi,
si-as putea sa spun (dar nu spun)
atat de mult, atat de mult. Pe tine.
de Santha Attila
Sa inceapa viata de la cainele acela
lungit, sau de la iedera aceea pe moarte
inradacinata zdravan in marmura.
Sa dea un semnal, o stralucire,
burta goala a cuiva care vorbeste
privindu-si pantofii fara sireturi,
sa plece de pe zid si corbul
stralucitor ca bocancul unui soldat.
Sa se vada, dupa cum se schimba umbra
prin chiuveta, ca
se intampla ceva, sa capete
cea mai mare atentie momentul dintre doua
probleme birocratice care raman de rezolvat,
exact atunci cand actul de nastere
are numele si prenumele schimbate,
sau extrasul de cont de la banca arata cat de gol
e portofelul. Chiar atunci.
(Intre timp, intre doi oameni
care au intarziat, luandu-si pulsul
ridicat la inaltimea feţei,
o doamna a fotografiat o hartie
lasata pe jos. Va apare
un mare numar de telefon scris
negru pe alb.)
de Andrea Inglese
SÎNT O FETIŢĂ AŞA DE FERICITĂ
Cînd m-am născut, mă gîndeam „Aşa ceva nu se poate-ntîmpla!” După cîţiva ani, i-am strigat unui puşti care pedala pe partea cealaltă a iazului: „Hei, baiatu', sintem toti niste raze mari-mari de lumina!” Cu o noapte înainte întîlnisem o femeie foarte bătrînă care mi-a spus tot ce voiam să ştiu despre viaţă, iar asta m-a plictisit cumplit, a trebuit să urlu: „Futu-i sînt atît de frumos că nici măcar eu nu mai rezist”
de Paul Killerbrew
Zi si noapte
Venea
mirosul
de carne
fripta.
Aerul
inghesit in
intuneric
ma lovea
peste picioare
cand m-a intorceam
acasa pe drumul
dinspre râu.
Din adancul
ferestelor
cu gurile galbene
deschise
si goale
venea
mirosul
de carne
fripta.
Pentru toata viata mea,
nici o indoiala,
zi si noapte
organele mele sexuale
or sa ramana calde
mereu
Mi-am dat seama
si
ca un copil
era sa plang
cu
lacrimi mute.
de Kiji Kutani
