Showing posts with label republica poetica. Show all posts
Showing posts with label republica poetica. Show all posts

Tuesday, April 07, 2009

Poemul tau de DOI EURO

Cum spuneam totul s-a mutat la www.poetica.rocultura.ro

ceea ce a ramas aici este o arhiva pe care va invit sa o accesati

In plus am pastrat un poem de doi euro

poemul tau ti-l faci tu, poemul meu doar te intreaba ca sa-ti faci poemul tau:

doar trimiti SMS la numarul XXX si vei primi intrebarile pentru poemul tau.

va invit sa postati raspunsurile aici.

costul unui sms este de doi euro


TXT POETICILE la numarul
XXX- Cost
2,00 EUR




Later edit: ACEST JOC ESTE OPRIT.


Monday, November 10, 2008

Felix Nicolau la POETICILE COTIDIANULUI joi, 13 octombrie ora 18.00 in CLUB A

Poeticile Cotidianului
joi, 13 noiembrie 2008
Club A,
str Blanari nr 14, Bucuresti
18.00
Felix Nicolau
POEZIE & PROZA

Nascut pe 17 decembrie 1970, Bacău, jud. Bacău, Felix Nicolau este filolog si are o experienta editoriala deja bogata.

Cea mai recenta experienta editoriala pe care o semneaza dateaza din 2007 cand a publicat romanul Tandru şi rece la Editura Cartea românească.

Pana atunci semnase în 2006 cartea de articole pe teme de literatură comparată, Homo Imprudens, la Editura Muzeul Literaturii Române.

Iar in 2006 a publicat cartea de versuri în română şi engleză Bach, Manele and Kostel la Editura Perpessicius, Bucureşti.

În 2006 fost inclus in antologia de proză scurtă agonia.ro, apărută la Editura Paralela 45.
Din noiembrie 2006 este cronicar literar la revista Luceafărul.

POEZIA TA IN CLUB A- O data cu implinirea de trei ani de poeticile cotidianului intalnirile din club a isi asteapta publicul sa arate ce stie. Inscrieti-va joi, cu zece minute inainte de ora 18.00 a poeticilor cotidianului si puteti prezenta timp de cinci minute la Poeticile cotidianului, poemele dumneavoastra vorbite. SLAM sau POEZIE VORBITA, POEZIE TRADITIONALA sau EXPERIMENTE, POEZIA TA da piept cu publicul. TE TZINE?
Poeticile Cotidianului nu este un cenaclu, deci nu va fi vorba despre comentarea textelor dumneavoastra. Este vorba doar despre o prezentare publica asa ca vor fi textele dumneavoastra pentru 5 minute fata in fata cu reactia publicului.

In luna Noiembrie Poeticile continua astfel

LXXX - 20 noiembrie- George Vasilievici cu romanul Yoyo, ed. Tomis, mai nou lansat si in Italia

LXXXI- 27 noiembrie-experimentul Mugur Grosu

LXXXII- 4 decembrie- Ivona Boitan - Lit reincarcat la sange

http://www.poetica.rocultura.ro

Wednesday, October 22, 2008

lista casa de poezie


- in loc de eu poetic, un tu poetic
- in loc de figuri de stil, fortari ale cliseelor
- in loc de declaratii, asumari
- in loc de literaturizare, realizare
- in loc de litanie, definire
- in loc de formula, alternative
- in loc de autoritate, constiinte
- in loc de muzicalitate, vocalizare
- in loc de metrica, respiratie
- in loc de tematica, prezenta
- in loc de izolare, diseminare
- in loc de senzatie, stare
- in loc de amplificare, argumentare
- in loc de pr, reformulare
- in loc de public relation, poetic connection
- in loc de familie, comunicare
- in loc de eroi, subiecte
- in loc de in loc de bani de inmormantare, zambet
- in loc de moarte, liniste
- in loc de corp, organism
- in loc de manifeste, liste

Atelierul Timisoara din Scriitori

In imagini a fost asa (Foto Ana Toma):



in cuvinte:
am pornit de la ideea de pe ROcultura:

Cum ar fi Timisoara daca in loc de strazi ar avea scriitori si citate din acestia. Scriitorii comunica, duc dintr-un loc in altul asa ca vin la atelier nu ca sa spun ci ca sa mi se spuna cum se circula in literatura scrisa la Timisoara.

La asta s-a adaugat un centru al hartii din poem dupa lucrarea aleasa de Vasile Leac.

Ana prelucreaza si harta finala (care, cu toate adnotarile, semana cu o carte).




Monday, October 20, 2008

Cum a fost la Bratislava






Saptamana trecuta a fost Ars Poetica in Bratislava. Super poeti despre care o sa mai scriu. Am fost norocos sa fiu sprijinit de Unilever sa pot sa ajung acolo.


Acum am primit fotografiile de la poeta daneza Ulrikka S Gernes din timpul recitalului meu de pe 12 octombrie.







Sunday, October 05, 2008

poetica relationala

Poemul meu esti tu

1. Povesteste un vis (max 10 randuri)

2. Nume/prenume (optional)

3. Loc/tara/oras

4. 3 cuvinte despre (1) tara (2) orasul (3) tine

5. 2 cuvinte preferate

6. 1 cuvant pe care il detesti

7. SALUT

Tuesday, September 16, 2008

din filmul lui Marian Baciu despre Gellu Naum

Cum a fost la atelier


Andrei Ruse a publicat fotografii de la atelierul de poezie din cadrul Licart.
Foto Lidia Baboi.


La atelier au mai participat Cosmin Dragomir, Sorin Despot, Catalina Balan si, ca invitati fara interventii Paul Radu si Gabi Mancu.

Wednesday, September 03, 2008

pe stada poeziei in colentina

ma gandesc asa: cata galagie!

ce am mai vazut? wall e si babylone ad, si parca inca niste tudors...

aaaa, da. M-a dus Cristi pe strada poeziei, prin colentina ca sa inregistram poeme din seria de antologie aleasa de autori. Foarte tare. A filmat Nicu si cand ne-am intors Cristi s-a hotarat sa fac un film cu poezie.

pentru ca am zis de antologie, a mea a aratat asa:

don’t happy, be worry. niste bucurii


& dragoste cu hainele mele
aduse în brate de la spital
dragoste cu tot plumbu orasului
în singe
soldãtelu meu de plumb
cã io si tu am fost turnati
din aceeasi lingurã de plumb
sora mea de lingurã
io si tu ne-am fãcut
casã noaptea
pe pragul farmaciilor închise tremurînd
io si tu adormeam îmbrãtisati
în fiecare noapte pe altã targã
ca bogãtanii
io si tu mãrsãluiam rupti fãrã scop
cu un singur scop precis întunecat
bolborosind singura rugãciune
pe care-o stiam
înger îngerasu meu
numa-n fatã sã nu dai

de Dan Sociu




Copiii cuminţi nu mint niciodată

Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile,
Dumnezeu mi-a desfăcut prejudecăţile…

Eu sînt copil cuminte, nu vreau totul azi.
El îmi dă totul azi.
Îmi bagă bani pe card.
Portocalul de pe balcon înfloreşte (e iarnă!!!).
Zveruţa îmi spune o vorbă uluitoare (“derdelai”).
Mi se propune o bursă fabuloasă în Cuba…

Dumnezeu mi-a umplut prietenii de bani,
Dumnezeu mi-a satisfăcut iubitele
şi mi-a arătat că mă iubeşte fără sfîrşit
chiar dacă sînt str8 şi nu îmi plac banii.

Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile.
Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile.

de Marius Ianus


cu mîinile treceam
cu mîinile treceam prin parc
dar tu
nu mai veneai
un geam puneam
şi un geamăt se auzea
din gard
eu garda depăşeam
şi ardeam de febră
alţii beau bere
spumoasă
aşa-s femeile
îmi spuneai
iubesc logica
şi siguranţa
gura ta se uita
ţintă la mine



dimitrie

am apăsat întrerupătorul
şi deodată s-a făcut
lumină
şi deodată am văzut
scaunele am văzut
masa
am apăsat
întrerupătorul
şi deodată am văzut
patul am văzut
cearceaful am apăsat
întrerupătorul şi deodată
s-a făcut lumină şi te-am
văzut


de Dumitru Crudu



falia

suntem tineri cosmine şi tinereţea asta ne sugrumă cu
disperarea şarpelui căscându-şi larg gura
cu prada înţepenită între vertebre
suntem tineri şi nu mai trebuie decât să mărturisim să ne descleştăm dinţii
vom mărturisi totul totul visele noastre bolile urmele de pe trupuri
iubirile crestate cu cioburi pe cornee sinceritatea este boala secolului
cu sinceritatea asta ca un magiun tu îmi mânjeşti mâinile
mâinile mele negre cu vene proeminente cu zgârciuri subţiri
mâinile mele ling fierul schelelor abandonate ochii sunt insensibili la praful gros
aşezat şerpeşte pe suflete dar mâinile mele mâinile mele plâng în hohote

în fiecare dimineaţă mă-ntreb de ce trebuie să ne-ngrămădim cu toţii în viaţa asta
ca-ntr-un vagin contractat
dintr-un moment într-altul cineva cu zale de paiete ne va ciupi
şi nu e un vis nu e un vis al cuticulelor noastre râncede smulse cu forcepsul
nici măcar hainele largi pământii nu ne mai pot disimula tremurul
fixitatea privirii e indiciul clar al unei boli psihice oarecare
cu care nici măcar nu ne mai este ruşine
"domniţă, suntem inacceptabili social"
la nouăsprezece ani nimeni nu-ţi crede ratarea
la nouăsprezece ani nimeni nu-ţi controlează mâinile de băşici de la scris
la nouăsprezece ani nimeni...

pe aleea din faţa cazinoului pietrele mozaicate îmi par nesfârşit de lungi
(pietre funerare pesemne)
apa asta sărată e un zid dincolo de el fericirea cu solzi de şarpe

de Oana Catalina Ninu



Romanian Oddity

am văzut locul în care oamenii muncesc şi în somn
acolo m-am îndrăgostit de o femeie galbenă
pentru care eram o ciudăţenie din altă lume:
un ţigan poliglot a cărui voce răsună gutural
prin întunericul unui oraş-fantomăl
ocuit de 20 de milioane de roboţi.
când am renunţat să mai cer înţelegere şi căldură,
m-am desprins de pământ ca într-o legendă budistă
iar corpul meu a plutit pentru o vreme
printr-un hău plin de neoane şi cabluri optice –
într-o singură clipă totul a ars,
făcându-se scrum în faţa ochilor mei
împăienjeniţi de dorinţă şi nebunie,
ca o peliculă cu manechine care imită mişcările omeneşti
din vremea filmului mut.

de Claudiu Komartin




***
în corpul meu e un loc în care vin cu motoretele şi un loc
pentru atras insectele iar în
mîna stîngă un loc în care se fac sacrificiile acolo
pielea explodează uneori ca într-un oraş
după război cîte o mină şi ei vin apoi
şi astupă locurile cu lînă şi
pentru că am vrut să învăţ uneori
greşesc şi pun altceva uneori zăpadă
artificială şi pentru că am vrut să
învăţ mi-au adus tabele le-am înghiţit şi
încet s-au amestecat toate în mine
de Ruxandra Novac

Printre clipe

andreea soarbe incetisor din cana cu ceai
de la fereastra iarna o priveste amuzata
intra
ii spune izbucnind in ras
lumi fantastice se nasc si mor in ochii ei
andreea soarbe incetisor din cana cu ceai
pe masa o foaie alba scrie despre
trairi sinucigase pe mana de langa ea
suratele sale zac mototolite pe jos
doi pasi de dans se zbantuie prin casa
intraii spune plictisita
vecinii de sus nu mai zguduie tavanul
praful se asterne lenes pe podea
apa ezita pe marginea cazii
o imbratiseazase revarsa resemnata
condensul compune figuri angelice pe oglinda
sunete ciudate o impresoara
andreea priveste viatae si nostalgie
printre clipe otel inoxidabil
intra
ii sopteste afara vantul matura strazile
andreea nu exista
Acum

de Eugen Suman

XI
laura meine liebe cînd
a plecat era o iarnă ce se scurgea pe îndelete
pe sub motoare-nroşite
ada a rămas lîngă mine vreo săptămînă să mă
consoleze cu rîsul ei isteric cu
nebunia ei fixată pe ticăitul unui ceas de porţelan
reprezentînd un pui de găinăeram secătuit de puteri şi ambiţie
o caroserie pe butuci
gata să fie dezasamblată

era perioada mea de veghe autentică
lîngă ada colcăind beată în pat năpădită de coşmaruri
luînd decizii tari dar de fapt neştiind ce să fac

prima înfrîngere serioasă

aşa că am continuat
am vizionat documentare despre maimuţe am băut vodcă apă şi
bere
am urcat saci cu lemne am fumat am trimis scrisori
patetice în klagenfurt am simulat stoicismul tradiţional al
familiei pe linie paternă am pălăvrăgit cu domnul administrator
despre dificultăţile traiului la bloc şi m-am
pregătit pentru şpiţurile-n cur ce aveau să vină

la fiecare convorbire telefonică mă întreabă cum mă simt
- eşti bine puiule? cum te simţi?
de fiecare dată mormăi un răspuns convenabil
ceva fără cap şi coadă o aiureală şi
îmi dau seama că n-o să stau niciodată
cu celălalt telefon la ureche ascultându-mi fîstîceala
spunînd cu un ton de speaker t.v. că nu vrei să
ne întâlnim
se pare că am cancer
inventînd ceva care s-o îngrijoreze să-i stîrnească partea
de mamă devotată şi iubitoare
sînt îndeajuns de îndrăgostit ca s-o fac să creadă
an de an că am cancer
îndeajuns de disperat

la petroşani era să se mărite cu un rocker local
eu aşteptam în scara aia cu becuri furate
jumate viu jumate nu ştiu cum
şi locatarii care urcau sau coborau
urcau şi coborau pe pipăite
după vreo două ceasuri devenisem un punct de reper
nu mă întrebau nimic
îmi atingeau creştetul capului cu degetele
şi-şi vedeau de treabă
oricum
ea pînă la urmă a venit cu mine
cu adevărat regretele ne împing bărbiile-n piept

o frunză cade pe capota unui merţan
rămîne acolo
ruginie ca berea
cînd demarează
o ia vîntul

de T.S. Khasis


mai multă dragoste

ochii ei nu spun nimic
despre tine despre întâmplări despre anotimpuri

ea te iubeşte
cum te iubesc cearşafurile curate
şi apele dunării calde
şi miki când te priveşte cu lacrimi în colţurile
ochilor
de la soare
şi peştişorii tăi aurii când ţi se-adună sub degete
sâ le dai de mâncare
şi vecina pe care o asculţi ore în şir
povestindu-ţi ceva
orice

pentru ea viaţa se trăieşte cum se trăieşte
şi se moare cum se moare
nimic
despre tine întâmplări sau anotimpuri

îşi trage leneş degetele la tâmplă
şi tu o îmbrăţişezi
o tragi uşor spre tine
să o îmbrăţişezi
şi ea te iubeşteşi tălpile ei alunecă leneş pe gresie
linse de apă
şi creasta ta din iubirese pulverizează
pe cerul urbanca o ninsoare

de Cristina Ispas



aroma

cum sare apa peste stăvilar
ca să se piardă în noaptea cea clară
aşa să treacă – în tangaj etern –
şi viaţa ta. ori să încremenească
deodată cu tumultul cascadei
în pastelul kitsch,
între arinii prin care se strecoară
luminile de licurici. lumile
mici laolaltă cu golul major
al existenţei de aici şi
din vieţile tale fictive
să se unească pentru totdeauna
în regatul kitsch. iar informaţiile inutile
piardă-se în aerul cu sclipici. aerul umed şi sulfuros. tu

să rămîi cu pacea arinilor,
în sandale, pe pod, deasupra
stăvilarului şi luminiţelor
oliv. să-ncremeneşti peste fărîma de plajă,
peste stîncăriile de săpun. salivînd şi cu nările invadate
(izmă & cimbrişor),
experimentînd, alternînd,
punînd la lucru papilele
pînă ce vei afla,
în clipa aia solemnă şi atică,
aroma golului major din viaţa ta.

de Stefan Manasia


368
mai devreme sau mai tirziu
toti ajungem la capatul lui trei saiesopt
unii acolo chiar s-au nascut si-au crescut
mai devreme sau mai tirziu
unii cu 41 si dup-aia pe jos
unii cu 69 dinspre razoare
e un loc cu verdeata si cu destula racoare
mai devreme sau mai tirziu
Sint fete sumbre ca-n cismigiu
si masini in garaje la parterul blocurilor de patru etaje
si masini in garaje la parterul blocurilor de patru etaje
su bi du ba
mai devreme sau mai tirziu toti ajungem altundeva.

de Sorin Ghergut


jagrat zidul de matase

aici vreau sa scriuunde nimic nu e adevarataici unde totul stralucestesi e atat de stralucitorincat singurul loc pe care-l mai pot privieste locul inlauntrului meuaiciunde Dumnezeu isi deschide palmaaici unde Dumnezeu nu-si inchide palmaaici vreau sa scriupe zidul de matase

de Constantin Virgil Banescu



chemlab

dupa blood electric by Kenji Siratori
portul spre un univers mecanic corpul distorsionat inca din stadiul de embrion jocul a fost transplantat drogul in forma de embrion a fost transplantat masina sufletului a fost atasata la linia sinucigasilor acesta e noul despre care n am stiut niciodata ca e aici canalele dna intentia ucigasa a masinii linia sinucigasilor cronici absorb si inhalez ochii sticlosi aluneca pe obiecte ma incurc cu structuri recombinatorii elimin viata si capul meu invelisul care stoca si apara inainte si creierul continua sa cinte sa erodeze si corpul se goleste compulsiv elimina viata dar nu nu fara fluide corporale imi trebuie un fond gol, blank care sa grabeasca exterminarea sa goleasca infobitii care s au blocat chiar deasupra glandei da asa imi place mie sa pierd vremea o masina generatoare, supraincarcata, urlind

de Gabi Eftimie


soarele acasă la mine

în blocul meu sunt 5 etaje cu oameni
pe care nu i-am întâlnit niciodată
şi florile de la geamuri au îngheţat
soarele merge cu mine şi eu merg unde vreau
aşa a fost tot timpul

dacă urc scările
după uşile de metal se aud copiii
şi atunci îl văd pe Dumnezeu şi pe mama
în METRO la capătul pământului
împingând un cărucior
spre ieşire

în gentuţa ei 400 de lei
iar în inima mea o fetiţă

de Andrei Gamart

Păpădii

am în capul meu un poem genial o poezie perfectă femeie
nu le voi arăta nimic lasă’i pe ei să citească
sociu şi yanush
eu însa pentru tine voi păstra acest poem
lumea să nu ne umble pe după spate
pentru că lumea vrea să ne sufle dragostea
dar atunci când dai cu piciorul într-o păpădie

puful se împrăştie şi tulpina suntem noi

de Hose Pablo

Prima zapada

Doar atat, ca a nins,
cadeau fulgi mari si frumosi
in oras se aprinsesera luminile
iar daca te uitai in sus, vedeai
ca fulgii sunt albi, galbeni, albastri
si vin din vid.

Vezi, am ajuns s-o traim si pe-asta, cum ne
Survoleaza, la mare-naltime, anotimpurile,
Noi, tineri, destepti, frumosi,
si-as putea sa spun (dar nu spun)
atat de mult, atat de mult. Pe tine.

de Santha Attila


Sa inceapa viata de la cainele acela
lungit, sau de la iedera aceea pe moarte
inradacinata zdravan in marmura.
Sa dea un semnal, o stralucire,
burta goala a cuiva care vorbeste
privindu-si pantofii fara sireturi,
sa plece de pe zid si corbul
stralucitor ca bocancul unui soldat.

Sa se vada, dupa cum se schimba umbra
prin chiuveta, ca
se intampla ceva, sa capete
cea mai mare atentie momentul dintre doua
probleme birocratice care raman de rezolvat,
exact atunci cand actul de nastere
are numele si prenumele schimbate,
sau extrasul de cont de la banca arata cat de gol
e portofelul. Chiar atunci.

(Intre timp, intre doi oameni
care au intarziat, luandu-si pulsul
ridicat la inaltimea feţei,
o doamna a fotografiat o hartie
lasata pe jos. Va apare
un mare numar de telefon scris
negru pe alb.)

de Andrea Inglese



SÎNT O FETIŢĂ AŞA DE FERICITĂ

Cînd m-am născut, mă gîndeam „Aşa ceva nu se poate-ntîmpla!” După cîţiva ani, i-am strigat unui puşti care pedala pe partea cealaltă a iazului: „Hei, baiatu', sintem toti niste raze mari-mari de lumina!” Cu o noapte înainte întîlnisem o femeie foarte bătrînă care mi-a spus tot ce voiam să ştiu despre viaţă, iar asta m-a plictisit cumplit, a trebuit să urlu: „Futu-i sînt atît de frumos că nici măcar eu nu mai rezist”

de Paul Killerbrew


Zi si noapte

Venea
mirosul
de carne
fripta.

Aerul
inghesit in
intuneric
ma lovea
peste picioare
cand m-a intorceam
acasa pe drumul
dinspre râu.
Din adancul
ferestelor
cu gurile galbene
deschise
si goale

venea
mirosul
de carne
fripta.

Pentru toata viata mea,
nici o indoiala,
zi si noapte
organele mele sexuale
or sa ramana calde
mereu

Mi-am dat seama
si
ca un copil
era sa plang
cu
lacrimi mute.


de Kiji Kutani

Friday, August 22, 2008

curiosi de poezie tanara?

Saptamana trecuta am trimis notele mele pentru poemele nominalizate la editia 2008 a concursului Licart. Poemele pot sa fie vazute aici.
Este al treilea an in care Radu Herjeu m-a invitat sa fiu in juriul pentru sectiunea de poezie a festivalului pe care il organizeaza. Surpriza pe care am avut-o anul acesta vine din faptul ca am citit intre poemele nominalizate foarte multe poeme bune. Este prima data cand la mai mult de jumatate dintre poemele nominalizate am avut senzatia unei intentii poetice originale, asumate si individualizate.
Chiar si in putinele cazuri in care a fost vorba despre o abordare a poemului usor greoaie, cred ca nu a fost mai mult de un poem la care sa am senzatia ca e scris degeaba, doar "de chestie".
mi-ar placea sa scriu curand mai mult despre asta.
A, si ce mi se pare cel mai tare, cei care sunt interesati de poezie incep sa fie mai multi decat cei care raman fascinati de simplul fapt de a fi "poheti". Cel mai important este ca toti cei care au fost selectati reusesc sa transmita ceva personal (stare, idee, optiune) intr-o maniera proprie, care nu este imprumutata ori furata (cum mici mici exceptii).

Tuesday, August 19, 2008

4. Poezia e mediu, dar nu media

4.1 Casa de poezie ofera mijloace pentru dezvoltarea de programe coerente care formuleaza si definesc un context fertil pentru creativitatea poetica.
4.2 Forma de organizare a casei de poezie este republica poetica. Republica poetica este expresia unei comuniuni intre creatorii si publicul domeniului poetic indiferent de forma de expresie in care acest domeniu functioneaza. Fie ca este vorba despre poezie accentuat experimantala si specializata ori despre o zona specifica poetului amator ori cititorului ocazional de poezie acestea au in comun un anumit grad de adeziune la poezie ca instrument al expresiei. Pornind de la aceasta adeziune Republica poetica isi recunoaste cetatenii indiferent de limba, nationalitate, sex ori optiuni politice. Republica poetica este un spatiu interior al libertatii absolute acordand consideratie celui care exprima pareri diferite de tine.
4.3 Cetatenii Republicii poetice celebreaza sau combat mai putin persoane, cat idei si expresii. Fiecare cetatean al republicii poetice este responsabil pentru dinamismul si viabilitatea formulei sale de comunicare, nici un idol, nici un model, nici un alt garant exterior lui nu ii poate atesta ori anula autoritatea poetica. Poezia este o lume nu un produs. Poezia este o expresie nu o scuza. Poezia este stare.
4.4 Republica poetica este un spatiu al intalnirii unor realitatii subiective vii si al dialogului dintre aceste realitati pentru definirea unui spatiu public pe care ni-l dorim deschis expresiei fiecaruia dintre noi.
4.5 In cadrul Casei de poezie orice creatie poetica isi gaseseste publicul propriu sarbatorind expresia si oferind respectul pe care il merita atat publicului cat si celorlalti creatori declarand starea de poezie.

Saturday, July 19, 2008

republica poetica

„suntem între ei care au fost și ei care se schimbă” c.vică
„nu mai vorbim de produse” r.țupa
„vorbesc acum cu o puștoaică interesată de poezie” d.sociu

1. Deținem o lume. Poezia nu este un produs ci o lume.
2. Poezia nu este un poem ci o serie de poeme.
3. Poezia nu este doar poeme ci, mai ales, o serie de stări.
4. Poezia e mediu, dar nu media.
5. Poezia e stare care nu trebuie neapărat comunicată, ci definită.
6. Starea ca în mișcare cunatică. Mai mulți vectori alandala.
7. Poezia

creative vs. communication

1.1 Poezia este singura artă care nu s-a adaptat prin transformarea într-o industrie creativă. Succesul media al unui poet sau al altuia arată, în mod paradoxal, că autenticitatea poeziei sale este garantată exact de ceea ce media nu poate să conceapă, ceea ce nu este comunicare.
1.2 Ceea ce se comunică este ceea ce se schimbă. Starea care face posibile poemele homerice este aceeași cu starea care îl atestează pe Byron ori pe Li Tai Po. Instrumentele poemelor acestora sunt totuși foarte diferite. Ceea ce se schimbă poate fi achiziționat. Ceea ce rămâne la fel poate fi cel mult accesat.
1.3 Lumea nu este un răspuns ci o serie de răspunsuri și permutări de răspunsuri: Poezie

Comerț vs. rețea

2.1 Trebuie să vindem ieftin pentru mai mulți sau scump pentru mai puțini? Nu vindem.
2.2 Nu mai vorbim de produse. Deloc.
2.3 Aceasta a fost capcană imensă în care ne-am dus atâția ani.
2.4 Pentru ca poezia nu dă decizii și nu se bazează pe decizii. De aceea e indecidabilă.
2.5 Iar oamenii au nevoie de indecidabil.
2.6 Cum poti să oferi un serviciu al indecidabilului?! Serviciile te ajută să obții o decizie. Serviciile sunt în automatism.
2.7 Ca poeți întreținem o lume. De ce ar întreține cineva o lume? pentru că e tradițională sau originală? pentru că "dă bine"? pentru ca e coerentă și prin asta asigură coerența lumilor... dincolo de logicile tradiționale: Poezia


3 Examen

Free Image Hosting at www.ImageShack.us

QuickPost Quickpost this image to Myspace, Digg, Facebook, and others!

Sunday, July 13, 2008

un pic de Dead poets society asa, de sambata?

One reads poetry
because he is a member of the human race
and the human race is filled with
passion! Medicine, Law, Banking-these
are necessary to sustain life-but poetry,
romance, love, beauty! These are what we
stay alive for. I read from Whitman.
Oh me, Oh life of the questions of these
recurring. OF the endless trains of the
faithless of cities filled with the
foolish... skipping... What good amid these O
me, O life? Answer: That you are here-
That life exists and identity That the
powerful play goes on, and you may
contribute a verse."

Scenariul AICI

Friday, July 11, 2008

O emisiune de poezie de sfarsit de saptamana. Asta si daca sunt curiosi care vor sa auda cum suna Holderlin in italiana

de sfarsit de saptamana cum ar veni o emisiune de poezie. Pe poezie si nebunie dar orisicat e cu Holderlin Campana si altii din astia

Wednesday, May 14, 2008

poezia incepe sa faca spectacol la ICR-uri

10 POEŢI ROMÂNI
LA TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE CARTE DE LA VARŞOVIA

• Poezia română contemporană este reprezentată la Varşovia de Emil Brumaru, Marius Ianuş, Claudiu Komartin, Angela Marinescu, Ileana Mălăncioiu, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop, Simona Popescu, Octavian Soviany şi Robert Şerban;

• România are, în Târg, 11 standuri personalizate: un stand fix şi 10 standuri mobile – siluetele în mărime naturală ale celor 10 poeţi.


Joi, 15 mai, începe la Varşovia ce-a de-a cincizeci şi treia ediţie a Târgului Internaţional de Carte, cel mai mare eveniment dedicat literaturii din Polonia. România participă la Târg pentru a doua oară consecutiv după o întrerupere de mai mulţi ani, iar prezenţa noastră, rezumată de observaţia tandru-ironică „Românul s-a născut poet”, are ca temă tutelară poezia română contemporană. Dincolo de tuşa autopersiflantă, însă, enunţul are o acoperire de atâtea ori probată, poezia fiind o formă de creativitate la care românii au excelat întotdeauna.

România va fi reprezentată printr-un stand fix şi zece standuri mobile, gândite ca o mare instalaţie, al cărei design aparţine artistului Arnold Estefan. Fiindcă literatura română este încă puţin cunoscută în Polonia, standurile urmăresc să reţină atenţia vizitatorilor mai mult decât ar face-o întâlnirile cu scriitorii sau cu editorii ori simpla expunere a unor cărţi româneşti.

Standul fix, un perete ca un grafitti stilizat, este imprimat cu numele celor zece poeţi reprezentând generaţiile încă active – Emil Brumaru, Marius Ianuş, Claudiu Komartin, Angela Marinescu, Ileana Mălăncioiu, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop, Simona Popescu, Octavian Soviany, Robert Şerban – şi cu câte o poezie din opera acestora. Pe rafturile dispuse aleatoriu vor fi prezentate cărţi de poezie apărute în ultimii ani la editurile cunoscute pentru programele sau seriile dedicate poeziei: “Cartea Românească”,“Vinea”şi“Brumar”.

Standurile mobile îi reprezintă, tot stilizat, pe cei 10 poeţi în mărime naturală şi sunt răspândinte în tot Târgul, în cele mai neaşteptate locuri. Fiecare siluetă va purta 250 de fluturaşi cu versuri din poetul respectiv, traduse de Joanna Kornas Warwas şi Tomasz Klimkowski, unii dintre cei mai buni tineri traducători de literatură română din Polonia.

Înaintea ceremoniei de deschidere, cele 10 siluete îi vor aştepta pe vizitatori pe esplanada din faţa Palatului Culturii şi Ştiinţei, imensa clădire care domină centrul capitalei poloneze, ca nişte mesageri ai unor esenţe pe care românii le ştiu distila foarte bine.

După Târg, siluetele poeţilor români se vor muta pentru câtva timp pe trotuarul larg şi circulat din faţa Institutului Cultural Român, situat pe o cunoscută arteră varşoviană. De-a lungul anului, standul fix şi cele 10 siluete vor fi montate şi la alte mari târguri de carte din Polonia sau, ca instalaţii, în diferite locuri publice.

Târgul Internaţional de Carte de la Varşovia se va desfăşura între 15 şi 18 mai, iar invitatul special de anul acesta este statul Israel.

Saturday, May 10, 2008

Sunday, April 06, 2008

Rue de Vaugirard

pe la jumatatea ei
ma opresc si surprins de candoare
imi expun placa sa o atace umbrele si luminile
dupa care plec mai departe imbarbatat
de un negativ pe care nu-l poti respinge



a mi-hauteur
je debraye et beant de candeur
expose la plaque aux lumieres et aux ombres
pui repars fortifie
d'un negatif irrecusable

Samuel Beckett (trad Dinu Flamand- Paralela 45, "Poemes suivi des Mirlitonnades- Poezii urmate de Mizgalituri"- 2005

Wednesday, April 02, 2008

brand/anti-brand

este totusi jenant nivelul la care s-a ajuns mergand pe urma ideii asteia cu brand literar, parazitari de brand si asa mai departe.
Ieri am vazut un anunt care invita cititorii la conferinta de pe 23 aprilie pe care o sa o tina Orhan Pamuk la Bucuresti. Doar asa, de dragul publicului anuntul era "Mihaela Radulescu merge sa-l asculte, vino si tu". Brand cu brand se face conferinta.
Si motivele pentru care mi se pare jenant sunt cam asa:
- chestiile culturale in ro tinjesc dupa publicul tabloidelor.
- promovare incepe sa insemne ceva care duce cu gandul la un fel de dusuri in grup.
-
si in loc de brand? uite, anti brand:
- in loc de nume - idei,
- in loc de institutii - proiecte
- in loc de autoritate- dezbatere
- in loc de disertatii- forme fixe (si asta se dedica lui Constantin Vica)

Monday, March 24, 2008

pro si amator/ diviziile de poezie

Am gasit asa:

ca ma gandeam ca amatorismul e o orientare onorabila, mai ales atunci cand poezia este obiectul amatorismului. Oamenii au sentimente frumoase, de obicei si vorbesc despre ele in mod dragut. (La lansarea despre care am vorbit mai jos, o doamna a dat citate din carte a avut un discurs inflacarat, cu amintiri din lumea araba cu copaci, palmieri etc. o invidiam pentru rabdarea cu care a citit cartea- nu stiu cine m-a pus sa caut in prefata... toate citatele pe care le dadea- dar toate- erau luate din poemele citate in prefata).

la un moment dat cineva s-a intors spre mine si mi-a spus: frumos poem!

oricum, era cu sentimente frumoase.

ce problema aveam?

ca nu erau lucruri care sa faca o imagine despre referintele relevante ale poeziei arabe

pe site-ul unei edituri specializate in publicarea poeziei am gasit o nota interesanta: intr-un an, publica doar una sau doua carti semnate de un debutant si cu totul, productia lor editoriala se ridica la aproximativ 30 de titluri de autor.

probabil ca imediat trebuie sa fac si diferenta aceea intre poezia amatorilor si poezia poetilor.

Cu parere de rau incep sa ma gandesc la asta pentru ca eu credeam ca se ating in continuu.
In realitate cele doua genuri complet diferite s-au atins candva.

si acum sa explic: revin imediat.

Tuesday, March 11, 2008

Acei vorbitori nativi si televiziunile lor minunate

Astazi la Realitatea TV (pe la 13.40) prezentatoarea a intrebat (nu era obligat sa raspunda invitatul): "Focul a fost circumcis?"

Mai ne vreau sa vad dezbaterea despre ce fel de manual de religie a avut focul la scoala. Sunt sigur ca e unul ultra-ortodoxist.